Cultură locală, evenimente și manifestări culturale
Cultură locală, evenimente și manifestări culturale
Evenimente și manifestări culturale în România.
Parteneri culturali locali
Parteneri culturali locali
Romanian National Culture
Description of Romanian culture and its influences
Cultură locală, evenimente și manifestări culturale
Principala caracteristică a culturii locale românești este relația specială dintre folclor și cultura învățată. Acest lucru este determinat în principal de doi factori. În primul rând, caracterul rural al comunităților românești a dus la o cultură tradițională excepțional de vitală și creativă. Creațiile folclorice (cea mai cunoscută este balada Miorita) sunt o marcă a culturii românești. Acestea au fost o sursă de inspirație pentru locuitorii din zonele rurale și urbane. În al doilea rând, pentru mult timp, cultura învățată a fost guvernată de comenzi oficiale și sociale. Aceasta s-a dezvoltat în jurul curților prinților și boierilor, precum și în mănăstiri.
Muzica folclorică este unul dintre cele mai vechi tipuri de creație muzicală românească, definită de marea sa vitalitate. Chiar și în zilele noastre reprezintă o sursă pentru creația muzicală modernă. Conservarea muzicii folclorice românești a fost susținută de un public numeros, precum și de interpreți care au contribuit la dezvoltarea unor variații la muzica populară. De exemplu, Gheorghe Zamfir este renumit în toată lumea și a ajutat la popularizarea unui instrument tradițional românesc, naiul.
Creația muzicală religioasă, născută sub influența bizantină, s-a adaptat la caracteristicile muzicii folclorice locale. Aceasta a cunoscut o perioadă de creștere puternică între secolele al XV-lea și al XVII-lea. Muzica tradițională românească reflectă o confluență de sunete similare cu cea din Europa Centrală, precum și muzica tradițională balcanică. În muzica populară românească, accentul se pune mai degrabă pe melodie decât pe percuție, folosind frecvent vioara pentru melodie și adesea doar țambalul pentru percuție. Melodia în sine, și în special adițiile melodice, amintesc de muzica din sudul Balcanilor și de o influență turcească îndepărtată.
Există o mare varietate de particularități culturale în România, în funcție de poziția geografică și influențele de-a lungul timpului:
Moldova este cunoscută pentru formațiile muzicale care folosesc instrumente de suflat, destul de asemănătoare cu cele pe care le putem găsi în Serbia. Un cântec celebru din această regiune compus după 1990 este ‘Trandafir de la Moldova’. Piesa începe prin prezentarea protagonistului principal, „Trandafirul Moldovenesc”. Conducătorul vocal pune „Trandafirului” multe întrebări, în timp ce răspunsurile descriu viața și visele din România. Piesa a primit critici pentru exacerbarea stereotipurilor românești care descriu femeile „purtând eșarfe pe cap și oameni care practică exclusiv agricultura”.
Țara Românească (sau Valahia), formată din Oltenia și Muntenia, găzduiește formațiile de tip ‘taraf’, care sunt probabil cea mai cunoscută expresie a culturii populare românești. Dansurile asociate cu taraful includ sarba și hora. Vioara conduce muzica, acompaniată de țambal și contrabas. Cobza, foarte răspândită în regiune în trecut, a fost în mare parte înlocuită de țambal. Versurile sunt adesea despre eroi precum „haiducii”. „Taraful de Haiduci” este renumit în zonă și a atras atenția internațională din 1988. Inițial, “Taraful de Haiduci” au obținut vizibilitate ca „lăutari” sau animatori tradiționali la nunți și sărbători.
Transilvania a fost istoric și cultural mai conectată cu țările Europei Centrale, decât de Sudul Europei sau Balcani, iar muzica sa reflectă acele influențe. Provincia este legată istoric de regiunile mai mici de vest ale Maramureșului, Crișanei și Banatului, iar toate acestea sunt denumite în mod colectiv Transilvania.
La sfârșitul anilor 1990, festivalul de muzică ‘Maramuzical’ a fost organizat pentru a atrage atenția asupra muzicii din zonă.
Muzica tradițională a Dobrogei este caracterizată de ritmuri balcanice și turcești. Populația de aici este mixtă din punct de vedere etnic, în timp ce muzica are un import turcesc, bulgar și makedonian mai greu comparativ cu restul țării. Cel mai popular dans din Dobrogea este ‘geamparale’, care este diferit de celelalte dansuri tradiționale ale României.
Bucovina este o provincie din partea de nord a țării, unde tradiția muzicală include unul dintre cele mai vechi instrumente românești: „cobza”. Flautul (fluieraș sau fluier mare) este, de obicei acompaniat de o cobză sau, mai nou, de acordeon.
Banat. În Banat, vioara este cel mai comun instrument tradițional. Alte instrumente includ „taragotul” (astăzi de multe ori saxofonul joacă rolul taragotului în formațiile muzicale).
Suburban Folk
O categorie specială este ‘Folk-ul Suburban’ sau ‘Manele’. Anton Pann a avut primele transcrieri ale acestui stil care a fost prezent în suburbiile Bucureștiului în secolul al XIX-lea. Noul stil a înflorit și a crescut, fiind promovat de muzicieni care cântau în suburbiile numite „Mahala”. Acest gen muzical a combinat stilurile balcanice și țigănești într-un stil nou pe care îl numim astăzi ‘Manele’. După 1989, ‘manelele’ erau în plină expansiune în anumite categorii de populație. Interpreții provin în majoritate din minoritatea ‘roma’. Stilul muzical a reprezentat adesea muzicienii cu studii precare și se adresează unui public mai puțin educat. Există câteva subiecte descrise în acest stil muzical precum: bani, dușmani, persoane dragi sau putere / calități.
Muzica Etno
Muzica Etno este un stil muzical românesc, care păstrează într-o oarecare măsură sunetul etnic tipic al muzicii populare tradiționale românești. Este adaptat la sunetul modern al muzicii, deoarece folosește frecvent efecte de sintetizator, împreună cu instrumentele tradiționale tipice. A apărut la începutul anilor 1990 ca o renaștere a muzicii populare tradiționale românești și a avut o popularitate ridicată până în prezent.
Manifestări și manifestări culturale locale
România este o țară în care tradițiile și meșteșugurile vechi de secole sunt puternic înrădăcinate în cultura locală. Nu este nimic neobișnuit să vezi oameni îmbrăcați în costume tradiționale care merg la biserică, căruțe umplute cu fân tras de cai sau ciobani care mărșăluiesc în munți cu turma lor. Cele mai multe evenimente și sărbători autentice din toată țara sunt:
Târgul de Fete de pe Muntele Găina
Este cea mai veche și cea mai mare sărbătoare tradițională din România, care are loc în satul Avram Iancu, în Munții Apuseni, în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie din 20 iulie.
Pe vremuri, această festivitate era o adunare a localnicilor, unde familia și prietenii se reuneau. Era de asemenea un festival de pețire. Fetele veneau însoțite de părinți, și dacă își găseau jumătatea, căsătoria era efectuată pe loc de preotul local. Evenimentul este animat de spectacole folclorice și de o ceremonie dedicată eroului național al României Avram Iancu.
Festivalul Oierilor
Toamna este anotimpul când ciobanii coboară din munți și se întorc acasă cu oile lor. Sfârșitul anului pastoral este sărbătorit în toată țara, marcând o practică veche de secole. În regiunea Brașov, în satul Tohanu Nou, coborârea oilor din munți este sărbătorită la sfârșitul lunii septembrie. În timpul festivalului, se desfășoară spectacole de dans și muzică și se organizează o piață de produse locale, unde turiștii pot cumpăra produse lactate.
Drum lung spre Cimitirul Vesel - Săpânța
Organizat la sfârșitul lunii iulie, în regiunea Maramureșului, Drumul lung spre cimitirul vesel nu este doar un festival, ci o campanie națională care vizează promovarea satului tradițional românesc ca moștenire universală. Festivalul este organizat în două locații diferite: în prima săptămână, activitățile au loc în Țara Lăpusului, în timp ce în a doua săptămână se desfășoară în Țara Maramureșului. Festivalul se încheie în Săpânța, la Cimitirul Vesel. Pe parcursul întregului eveniment, sunt organizate ateliere de meșteșuguri, concerte de muzică populară și întâlniri cu bătrânii satelor pentru a-și împărtăși poveștile de viață. Fiecare zi se încheie cu o petrecere cu dansuri locale.
Hora de la Prislop
Hora de la Prislop este un festival de o zi desfășurat la sfârșitul lunii august în Pasul Prislop din nordul Munților Carpați. Dimineața, participanții participă la slujba din Mănăstirea Prislop. Odată terminată liturghia, urmează parada costumelor tradiționale, pe măsură ce fiecare participant poartă costume populare reprezentative pentru zonă. Aceasta reprezintă deschiderea oficială a festivităților, urmată de dansuri, muzică populară și mâncăruri locale.
Festivalul Junii Brașovului
Festivalul Junii Brașovului se desfășoară în prima duminică după Paște și este un eveniment care marchează renașterea naturii și începutul primăverii, dar și o sărbătoare a noului an al dacilor. Junii sunt tineri din cartierul Schei, acolo unde locuiau românii în perioada medievală, atunci când nu le era permis să locuiască în cetatea Brașovului. Astăzi, festivalul recreează junii care coboară din munți pe caii lor, purtând haine tradiționale, baghete, sceptre și steaguri. Aceștia sunt împărțiți în șapte grupuri, fiecare având propriile costume și apropiindu-se din zone diferite ale cartierului Schei.
