Activități interactive

Joacă-te și testează-ți cunoștințele despre cultura din România, Letonia, Turcia și Spania!

Videoclipuri 360º

 Delectați-vă cu videoclipurile restART for ART’s 360º și explorați diferite manifestări culturale Europene pentru a experimenta ceea ce este în jur.

Spania

Galicia are o lungă tradiție de sculptori, cu câțiva artiști remarcabili în ultimul secol. În acest caz, puteți admira “El Nadador”, o piesă importantă situată la marginea estuarului Vigo și care constituie o recunoaștere izbitoare a sculptorului Francisco Leiro față de efortul înotătorilor. Este o piesă care face parte dintr-un ansamblu sculptural din bronz alcătuit din mai multe piese care par a fi parțial scufundate în pavajul din zona portuară din Vigo. În acest caz, este vorba de o piesă abstractă realizată în bronz în jurul unui înotător care se scufundă în beton.

Turcia

Vizitați unele dintre cele mai reprezentative situri din Hatay, una dintre cele mai importante așezări antice din Turcia, un loc foarte special între Marea Mediterană și Orientul Mijlociu. Descoperiți unele dintre bogățiile sale naturale, construcțiile istorice, patrimoniul material și unele dintre cele mai emblematice locuri de-a lungul anilor. Frumusețea întâlnirii dintre culturi, amestecată cu moștenirea culturală a unei părți a lumii care prețuiește o istorie profundă și bogată la toate nivelurile.

România

Tehnica de realizare a covoarelor traditionale/ sub numele de „scoarta”, a fost inclusa in patrimoniul UNESCO chiar de Ziua Nationala a Romaniei, la 1 decembrie 2016, pentru a conserva tehnicile traditionale de realizare care au inceput sa dispara odata cu globalizarea. Aceasta decizie a fost luata de catre expertii UNESCO in urma propunerii Romaniei si Republicii Moldova. Acesti experti au considerat ca tehnica de tesut „scoarta” la razboi, transmisa din generatie in generatie, este o expresie a „creativitatii, identitatii si coeziunii sociale”.

In trecut, „scoarta” era folosita in special pentru decorul peretilor sau era parte din zestrea mireselor. Femeile de la sat au inceput sa le teasa la razboi si au inlocuit barnele captusite cu scoarta de copac de pe perete. De acolo le vine si numele. Miresele erau candva mandre sa le scoata din lada de zestre si sa isi impodobeasca noua casa cu ele.

Originalitatea, unitatea si valoarea artistica a scoartelor romanesti se datoreaza priceperii si ingeniozitatii generatiilor de femei care le-au lucrat, integrand in compozitiile decorative motive si simboluri de larga circulatie europeana si extra-europeana: geometrice (cele mai vechi), vegetale, zoomorfe ori antropomorfe, semnificand apa, cerul, pamantul, soarele, pomul vietii etc, stilizarea si abstractizarea atingand un ridicat grad de rafinament.

Covorul oltenesc este considerat cel mai valoros tip de scoarta romaneasca. Se caracterizeaza prin predominanta elementelor decorative florale, zoomorfe si antropomorfe. In ce priveste compozitia decorativa, specific este chenarul ce margineste campul central, de multe ori intalnindu-se chiar doua sau trei chenare. De asemenea, coloritul covoarelor din Oltenia este in general cald, odihnitor, ca fond fiind folosite culorile brun, visiniu, verde pastelat, albastru ultramarin, in timp ce la covoarele din Moldova culorile de fond intalnite sunt verde deschis, rosu-visiniu, negru, asa cum precizeaza lucrarea “Arta populara in Romania” 

Desi tesutul scoartelor a fost un mestesug casnic transmis in mediul familial, odata cu dezvoltarea sistemului educational, invatarea tehnicilor s-a facut si prin scoala si invatamant vocational.

Letonia

În videoclip puteți vedea unul dintre actorii locali ai proiectului “restART for ART” din Letonia, grupul folcloric “Brička” (ONG “Ķekavas muzikanti”) interpretând unul dintre cântecele lor populare preferate. Acest grup este foarte cunoscut în Letonia și cântă în cadrul multor evenimente, începând de la propriile întâlniri cu familia și prietenii, concerte, seri de dans, precum și la Festivalul național al cântecului și dansului, unde, de obicei, trebuie să treci printr-o mare competiție pentru a putea participa.

Muzica tradițională din Letonia are o moștenire culturală adânc înrădăcinată. Este o parte integrantă a culturii și identității țării și a fost transmisă din generație în generație. Instrumentele muzicale tradiționale, cum ar fi vioara, toba și acordeonul, sunt încă utilizate pe scară largă în Letonia în prezent. Grupurile folclorice interpretează în mod regulat cântece tradiționale în cadrul concertelor și festivalurilor din întreaga țară. Mai mult, Festivalul Național al Cântecului și Dansului din Letonia este una dintre cele mai mari sărbători ale muzicii tradiționale din Europa. .muzica populară letonă a început să fie colecționată în secolul al XIX-lea. Mulți cercetători au studiat muzica tradițională letonă, iar o serie de muzee etnice păstrează acum instrumente muzicale și alte artefacte din trecutul Letoniei. Muzica letonă are tradiții îndelungate, care datează de mii de ani. Din secolul al XIV-lea și până în prezent, ea a fost puternic influențată de vecinii săi timp de sute de ani. Cântecele populare sunt de obicei cântate în limba letonă.

Videoclipuri locale

Aici aveți la dispoziție diferite videoclipuri în care puteți cunoaște exemple interesante de patrimoniu artistic imaterial din România, Turcia, Letonia și Spania. În cadrul fiecăruia puteți citi o scurtă descriere  care vă vă ajute să înțelegeți și să apreciați mai bine cultură lor.

Spania

restART Wiki

RestART for ART Wiki este locul în care puteți prezenta și comenta noi exemple de cultură din țările participante sau din alte țări și găsi puncte comune, ecouri și rezonanțe între culturi nu atât de diferite, deși sunt foarte îndepărtate, și în același timp cu alte puncte de vedere și alte tradiții care vă vor îmbogăți bagajul cultural.

restART Forum

Bine ați venit pe forumul restART pentru ART. Aici ne puteți povesti despre experiența dvs. pe această platformă, în utilizarea produselor și a ghidului creat, sau în cadrul trainingurilor desfășurate în România, Letonia, Turcia și Spania. În plus, veți putea să vă împărtășiți lucrările, să vă oferiți colaborarea sau să comunicați cu alți participanți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.